Fie că este spusă intenționat, cu scopul de a răni sau dimpotrivă, cu scopul de a proteja sau de a se disculpa, o minciună rămâne o minciună. Sunt persoane care mint cu atâta nonșalanță încât de multe ori cred și ei ceea ce spun. Specialiștii ne avertizează că există un cuvânt care ne poate da de înțeles dacă interlocutorul cu care purtăm o conversație spune o minciună sau nu. Iar acest cuvânt magic este „noroc”.
„Noroc” în conversațiile de zi cu zi
Este impresionant modul în care oamenii folosesc cuvântul „noroc” în conversațiile de zi cu zi. Prin definiție, norocul este ceva care avantajează o persoană sau o binecuvântează întâmplător. Norocul nu are nimic în comun cu alegerile oamenilor sau cu eforturile depuse de aceștia, ci este pur și simplu fortuit. Cuvântul „noroc” folosit pentru a descrie situații pozitive de care beneficiem din pură întâmplare este de bun augur.
Spre exemplu: „Ești o norocoasă dacă ai găsit persoana potrivită cu care să-ți împarți restul zilelor”, „Ești o norocoasă fiindcă ești sănătoasă și aptă de muncă”, „Ești o norocoasă fiindcă ai copii sănătoși”, „Ai un mare noroc dacă te bucuri de o vreme perfectă în ziua ta liberă sau în concediu sau dacă primești un cadou impresionan”, „Ești norocoasă dacă reușești să pui un bilet la loto și câștigi o sumă de câteva zeci de ori mai mare decât cea investită”. Practic norocul se leagă de evenimente care nu țin de controlul oamenilor.
De asemenea, sunt situații în care folosim „ghinion” sau „nenoroc” pentru a descrie situații negative care ne rănesc din pură întâmplare. Spre exemplu, ai ghinion dacă faci pană la mașină în drum spre serviciu, dacă ți s-a anulat zborul, dacă te-ai îmbolnăvit brusc de o afecțiune transmisibilă. Acestea sunt evenimente negative care, la fel ca și în cazul norocului, sunt departe de a putea fi controlate.
Când reprezintă cuvântul „noroc” un indiciu pentru o minciună?
Prea des folosim cuvântul „noroc” pentru a evita să ne asumăm responsabilitatea pentru alegerile noastre. În acest fel, ne mințim atât pe noi înșine, cât și pe ceilalți, dând vina pe noroc sau pe ghinion pentru o situație creată.
Să zicem că ești interesat să devii mai bun în ceea ce faci sau să ai o formă fizică de invidiat, dar nu îți faci timp să faci mișcare. Iar când te întâlnești cu prietena ta care are un corp impecabil, îi spui: „ce norocoasă ești că poți să te antrenezi, mie nu-mi permite programul de muncă și obligațiile familiale”.
Practic, în această situație îți minți interlocutorul pentru că, în loc să accepți responsabilitatea pentru alegerea ta de nu a nu face mișcare, dai vina pe incapacitatea de a ajunge la sală sau pe ghinion. Cel mai adesea oamenii recurg la o asemenea măsură atunci când se află în situații sau în preajma unor oameni care le amintesc de un adevăr pe care ei înșiși nu doresc să îl recunoască.
Spre exemplu, oamenii care nu sunt mulțumiți de situația lor financiară, tind să devină mai critici asupra persoanelor din jurul lor, stabile din acest punct de vedere. „Ești atât de norocos că pleci în vacanță”, „Ești norocos că ai o slujbă atât de grozavă”, „Sunteți atât de norocoși că aveți copii atât de sănătoși și de bine crescuți”.
De fapt, norocul în aceste cazuri este o alegere pe care fiecare om în parte o face. Pentru cei mai mulți, plecarea în vacanță nu este o chestiune de noroc, ci înseamnă economisirea unei sume de bani sau eliminarea unor lucruri pe care și le-ar dori, dar nu și le permit pentru că doresc să plece în vacanță. De asemenea, cei care au o carieră bună nu sunt neapărat norocoși, ci pur și simplu au studiat mult și au muncit pentru a ajunge la acest nivel.
Cu alte cuvinte, dacă vrei să recunoști un individ care te minte și dă vina pe orice altceva decât pe el însuși, caută printre rânduri în conversația pe care o purtați cuvântul „noroc”.
Surse foto: pexels.com, pexels.com, pexels.com
Surse articol: yourtango.com
