1. Ce iubesc la celalalt?
Ce multe sunt acum! Si cu ce entuziasm le povestesti! Asa sa faci si peste cativa ani. Nu te astepta sa ai, neaparat, acelasi entuziasm - acesta este primul care se echilibreaza, intr-o relatie... Nu dupa el sa te ghidezi. Focuseaza-te, in schimb, pe aspectele pozitive ale celuilalt. Ceea ce iubesti acum la el, vei iubi si mai tarziu, chiar daca va veni un moment cand nu vei mai simti. Atunci cand vei incepe sa experimentezi iritarea si te vei intreba "Ce-am vazut la el?! Parca nu cu omul asta m-am maritat!" Ba da, cu omul asta te-ai maritat. Doar ca atunci vedeai doar aspectele pozitive, iar acum te-ai intalnit si cu cele urate ale lui.
 |
Cineva mi-a spus asa: "dupa lunile de miere, urmeaza cativa ani de fiere". Sunt cupluri cu vechime care nu se recunosc aici - sa zica "sarumana", au scapat! Dar sunt si multe cupluri care, nefericite, ii dau dreptate. Anii in care straturile din personalitatea celuilalt si din felul sau de a fi in relatie ti se dezvaluie, incetul cu incetul. Si ai sa vezi ca: este lenes, spune una si face alta, uita sa se spele pe picioare, se plictiseste sa te asculte de fiecare data cand ai nevoie, casca in timp ce tu ii plangi pe umar, nu pastreaza ordinea desi a promis, se scarpina in nas in fata ta, mananca prea mult, nu spala frigiderul, nu are tact, nu-si calca hainele cand iese din casa si tot asa...
Acum, tentatia este sa zici "Dar m-a mintit, n-am stiut ca e asa, pentru ca se purta altfel!". Nu te-a mintit. A fost sincer: era atat de indragostit si de incantat (lunile de miere...), incat nu putea sa se poarte decat altfel. In timp, desi atasamentul si loialitatea cresc, indragostirea scade. Pentru ca si indragostirea este tot o incordare a sufletului. Dupa o vreme, sufletul se relaxeaza, ajunge la un echilibru - pana si in iubire (de fapt, asta si vrei, nu?). Si comportamentul, la fel. Omul care acum 3 ani iti zambea in fiecare dimineata, acum te irita de iti vine sa te trezesti cu o ora mai devreme ca sa pleci la serviciu. Pentru ca nu mai este asa cum il stiai...
 |
Dar este tot cine stii tu ca este. Cuplurile care constientizeaza asta, care se intreaba "Ce iubesc la celalalt?" si nu "Ce nu suport la el?", sunt cele care cunosc, in sfarsit, pacea in relatia de cuplu.
Dragostea se adanceste daca procedezi asa: pentru ca si dragostea se intretine cu efort, nu doar silueta. Si, la fel ca la cea din urma, nu te astepta la efecte imediate: ai nevoie de rabdare si exercitiu.
Readu-ti in prim plan aspectele pozitive ale partenerului, ceea ce iubesti la el. Si cauta-le... cu lumanarea!
Pandeste-i aspectele pozitive! Chiar daca simti ca iti vine sa te urci pe pereti de cati nervi iti face. |
Acum vezi tot ce face el rau. In ciuda acestei tendinte, cultiva-ti obisnuinta de a vedea fiecare lucru bun pe care il face. Fiecare trasatura care iti starneste duiosia. Fiecare intonatie care iti atrage un zambet. Si, fara sa iti dai seama, vei constata dupa o vreme ca ai vazut mai putine lucruri iritante in ultima perioada... Dar ca, in schimb, te gandesti cu drag si caldura la omul care te asteapta acasa. Si poti chiar nota pe hartie ultimele 5 gesturi sau lucruri care te-au impresionat la el...
2. Asertivitatea si protejarea iubirii reciproce
El vrea sa faceti credit pentru un apartament, tu vrei sa mai stati in chirie macar un an si, cu banii aia, sa calatoriti. Ce faceti cand aveti dorinte contradictorii? Ori ca el, ori ca tine?
O femeie inteleapta ne sfatuieste asa:
"Cand doi oameni au dorinte diferite privind acelasi lucru, sunt oarecum in conflict. Daca se iubesc, vor trece la rezolvarea conflictului, punand ca prim scop protejarea iubirii reciproce. Asta sa ne fie prioritatea.
Pasul urmator este ca fiecare sa-si afirme dorinta si sa identifice care sunt nevoile din spatele dorintei respective.
Tu, spre exemplu, vrei sa folositi banii vostri pentru a calatori, macar inca un an si te simti confortabil sa stai in chirie, "nelegata de glie"... Sa scrii pe o coala care sunt nevoile pe care ti le-ai implini, daca ai face asta. El prefera sa faceti un credit si sa investiti intr-un apartament, cat mai repede posibil. Sa scrie si el pe o coala care sunt nevoile ascunse in spatele acestei dorinte.
Apoi, daca sotul tau accepta dorinta ta, el are niste temeri: care crezi tu ca sunt temerile lui, si care spune el ca sunt? Cum vei tine cont de ele? Ce asigurari ii aduci?
Daca tu ai accepta dorinta lui sa faceti credit si sa va luati apartamentul, ce temeri ai? Ce temeri simti tu ca ai si ce temeri crede el ca ai?
Faceti aceste liste si stati de vorba pe fiecare punct in parte. Sa fiti sinceri - cu voi insiva, in primul rand. Si, daca va iubiti suficient, veti fi si unul cu altul, pentru ca veti avea curaj".
3. Antrenati-va iubirea... cand e calda!
Uneori, ne vine foarte greu sa ne manifestam sau chiar sa simtim iubirea pentru celalalt. In acele momente, eu stiu ca il iubesc, dar nu pot intra in contact cu fluxul de tandrete, de afectiune sau de duiosie... Sub presiunea unor probleme mari (boala, ingrijorare pentru sanatatea cuiva, somaj, probleme financiare, datorii) si chiar a stresului cotidian, nu simt ca ma emotioneaza dragostea noastra. Si nu am nici macar tendinta de a acorda timp, energie si rabdare celuilalt. Iubirea nu isi mai face simtita prezenta. Dar ea este in continuare vie - imi dau seama de asta mai tarziu, cand ma eliberez putin din ghearele ingrijorarii.
Sufletul nu are intotdeauna aceeasi putere. Atunci cand resursele mele interne sunt secatuite, nu am ce sa ii mai ofer celuilalt.
|
Asa apar dificultatile in cuplu, pentru ca celalalt se sperie si fie ma preseaza si mai mult, fie se instraineaza. Iti dai seama despre ce vorbesc, nu-i asa?
Asa ca antrenati-va iubirea, cat este "calda". In perioadele infloritoare, vorbeste cu partenerul tau despre lucrurile acestea, ca sa nu va surpinda nepregatiti. Faceti eforturi in mod constant ca sa va dovediti dragostea si nu va leneviti.
Cata vreme simti ca ai resurse interioare ca sa il asculti pe celalalt (chiar daca, sa fim sincere, nu te pasioneaza relatarea gratarului de ieri, de la nasul), ca sa il sustii (desi se descurca si singur, ca doar stie si el ca este capabil), ca sa il insotesti (cu toate ca ai avea mai mult chef sa trandavesti la TV in seara asta, iar el poate sa mearga si singur...),fa-o. Asta inseamna sa faci eforturi.
|
 |
Uneori este si mai usor: esti atat de receptiva catre sotul tau si catre nevoile lui, incat le implinesti "din mers" si cu incantare. Acum, este important sa nu te impotrivesti, gandindu-te ca "nu este nevoie" sa fii atat de dulce si ca poti folosi timpul asta altcumva decat pregatindu-i cina. Sa nu te zgarcesti. Nu face economie la dragoste.
Perioadele alterneaza. Sufletul nu are intotdeauna aceeasi putere. Cata vreme are, foloseste-o. Cand va scadea, veti avea dovezile din trecut si rezervele de daruire, de pretuire, de comuniune, pe care sa va bazati, pana cand vor trece momentele grele.
Dupa nunta, potopul? Sau curcubeul?
Puteti sa ajungeti la aceasta armonie. Il poti iubi pe celalalt, chiar daca nu mai este cel de la nunta. Cand v-ati pus verighetele, erai constienta ca va imbatrani, ca va face burta, riduri si ii vor cadea dintii. Si erai pregatita sa il accepti si sa il iubesti asa, cand va veni timpul, nu-i asa? De ce nu ne invata nimeni, la nunta, ca si comportamentul si felul de a fi al celuilalt fac "burta si chelie", cu timpul?... Si ca putem, peste ani, sa il iubim cu tot cu ele, asa cum il iubim cu tot cu burta?
