Argumentele sunt... contradictorii, la fel ca si individul uman. Am realizat un scurt sondaj de opinie, printre prietenii Karena. Raspunsurile sunt impartite. Fiecare motiv este, totusi, firesc si explicabil...
"Decat sa le trimit fiecaruia un set de poze si sa povestesc personal... Nici nu am cum, chiar daca as vrea. Avem cativa prieteni, apoi cunostintele, rudele, se fac un numar de oameni. Ei au cont pe Facebook. Si parintii ei. Noi stam in alt oras. Cumnata mea le arata pe Facebook poze si mai intra si ei, ala e un fel de cont de familie. Au invatat sa-l foloseasca. Mai tinem legatura asa. ", Alina, 29 de ani
"Este altceva decat daca ai da telefon si atat. Au mai mult acces la viata noastra asa, din punctul lor de vedere, este mai bine pentru ei. Ne "vad" si prietenii, si comentariile lor si ce mai postam, deci cum ne mai simtim... Lucruri mici. Dar conteaza intr-o relatie de la distanta, asa, e ca si cum ar fi in viata reala detaliile acestea", Irina, 25 de ani
"Ca ne bucuram mult si ne vine sa ne laudam cu asta. Ce are daca vede lumea? Nu ma deranjeaza, nu. Ei, sa comenteze, sa mai spuna una alta, ca de rochie, ca de mutrele noastre.. nu ma doare asta. Comentarii necioplite nu am avut, dar daca e sa apara, le stergem. ", Adriana, 33 de ani
"Este un eveniment foarte frumos, noi l-am urcat pe Facebook, sa vada oricine vrea cum ne-am bucurat. Se mai bucura si altii pentru noi. Si unora poate le facem pofta!", Magda, 27 de ani
"Pe vremuri, cand parintii nostri locuiau la sate, stia tot satul cand se cununa Vasile. Chiar daca nu mergeau toti la nunta. Si era firesc - la fel ca intr-o familie mai mare. Asta inseamna comunitate. Asa si acum, cu Facebook-ul. Poate sa stie toata lumea, asa. Prietenii prietenilor, prietenii prietenilor prietenilor... si tot asa. ", Oana, 24 de ani
"Are chiar un farmec anume sa faci publice experientele tale deosebite, frumoase... E ca si cum ai pune un mesaj intr-o sticla si i-ai da drumul pe apa. Nu stii pana la al catelea "neam al prietenilor" o sa ajunga si imi place asta. Eu personal ma bucur sa descopar poze de la evenimentele cunostintelor prietenilor mei, chiar daca nu ii stiu in mod direct.", Iulia, 30 de ani
"Si este mai la indemana decat sa imi arhivez toate pozele si sa mi le pun email sau pe DVD-uri. Oricum le pastram si asa. Este viata noastra, pusa intr-o ordine. E putin asa ca un jurnal "in direct", unde scrii doar ce vrei. Nu scrii si nu anunti pe Facebook lucruri triste sau prea intime. Dar iti "tapetezi" contul cu bucuriile din viata ta... le strangi pe toate acolo si intri cand esti necajit si iti amintesti ca ai motive de bucurie. Te uiti la tine asa cum s-ar uita, cum te-ar vedea altii." Andreea, 31 de ani
"Chiar si asta este un compromis! Nunta este un eveniment restrans, personal. Ce treaba am sa apar pe tot internetul, ce, noi suntem Andra si Maruta?! Sa ma barfeasca si sa comenteze unu si altu, ca oamenii tot oameni sunt. Pentru noi este deosebit asa cum este si nu conteaza parerea altcuiva. Ce drept ar avea vreun fost coleg de liceu sau ceva, sau mai ales vreun necunoscut, sa isi dea cu parerea despre rochia miresei ori despre locatie, ca stie el ca nu se organizeaza bine acolo de obicei, sau mai stiu eu ce? Si atunci, de ce sa le ofer ocazia? Nici vorba!", Ioana, 37 de ani
"Nu doar ca nu este intim. Datele mele personale si pozele am inteles ca se pastreaza pentru o perioada, inclusiv daca eu mor! Ca raman proprietatea astora de la Facebook si ei le pot utiliza cum vor. Scrie pe undeva, dar cine citeste toate conditiile inainte de a se inscrie pe Facebook si de a da "accept"? ", Andreea, 29 de ani
Si apoi, am ascultat recent un american pe TED - bine, noi nu suntem la nivelul lor inca - dar zicea ca in viitorul apropiat se pot crea holograme care sa inlocuiasca oamenii reali dupa ce mor. Si cica le mentin contul de Facebook, Twitter si ce mai au, pentru ca se poate distinge un tipar din toate informatiile si postarile lor de pana atunci. Adica pot contura personalitatea omului si sa prezica ce va spune, ce va posta, ce va comenta in continuare...
Bine, pana atunci, eu nu vreau pozele de la nunta mea pe cine stie ce site. Nu este sigur, nici daca permit accesul numai "prietenilor". Deci nu.", Miruna, 31 de ani
"Am cont pe Facebook, dar nu ma ocup de el. Nu am timp. Am lucruri de facut si cand intru pe Facebook, ma ia valul si trece timpul. Plus ca am o viata reala, nu am de ce sa imi "updatez" una virtuala. Ma insor in realitate, nu in second life!", Marius, 33 de ani
"Mai pun poze pe Facebook, de exemplu la profil mi-am schimbat poza cu una de la nunta, in care sunt cu sotul meu. Pentru ca ma caracterizeaza, vorbeste despre mine, acum, mai mult decat alte poze. Dar nu urc asa, masiv, nu fac un album cu pozele de la nunta. Isi pierde din solemnitate! Sa primesc comentarii si like-uri... parca am fi un fapt divers dintr-un tabloid.", Timeea, 26 de ani
"Mai sunt unii care trimit invitatiile la nunta pe Facebook. Asta e ca si cum ai striga intr-o piata "avem gogosi calde, care mai doreste, care mai pofteste". Facebook-ul, internetul, e un mediu prea volatil pentru asa ceva. Mai trebuie sa urc poze din timpul nasterii pe facebook sau sa postez in direct!", Roxana, 28 de ani